arhivă

Arhivele lunare: Martie 2012

Am fost recent acasa – Tighina. Mergand agale pe una din arterele principale ale orasului mi-a sarit in vizor aceasta placuta – atentie la alfabetul utilizat. Si asta se intampla in centrul Tighinei. Uimit! Pentru cei care nu stiu in Transnistria – regiunea necontrolata de statul romanesc – Republica Moldova, se vorbesc 3 limbi – rusa, ucraineana si „moldoveneasca” – toate trei au la baza alfabetul slavon-chirilic. De aceea, astfel de inscriptie acolo e perceputa ca trimisa de OZN-uri sau un fel de „cal Troian” trimis de Zei de catre Greci catre Troieni.

Voi ce credeti?

Tag-uri: Tighina, Republica Moldova, Romana

Ziua de naştere e petrecută şi percepută de fiecare în felul său – un lucru e cert că e comun – e cea mai importantă zi din viaţă pentru că e ziua când mama ne-a dat viaţă şi aici vreau să îi multumesc mult pentru că a reuşit să aducă o „mică gânganie” pe lume, pentru nopţile nedormite care au urmat şi grijile avute, de fapt şi acum continuă să aibă grijă deşi demult nu mai sunt acel „Săndel” care aparent cuminte, dar permanent reuşeam să dispar din vizorul ei, permanent veneam zgâriat s-au cu vestea că m-am bătut (nu eram bătăuş de fire doar că aveam abilitatea să creez conflicte din senin:D ), permanent reuşeam să chiulesc de la grădiniţă pentru că nu îmi plăcea stricteţea şi atmosfera de acolo şi tot aşa…până am crescut!

Pentru că sunt de fire o persoană ambiţioasă şi pozitivă, cu un simţ de intuiţie bine dezvoltat, voi petrece în anturajul prietenilor şi ştiu că va fi o zi superbă!

Aşa am ajuns să arăt acum:

Blogul meu – ştiu că au fost perioade când aveam mai multă voinţă şi inspiraţie pentru a scrie şi zile mai puţin motivaţionale, aşa că pe viitor promit solemn că mă voi exprima prin intermediul tău mult mai des şi accentuat! J

 

La multi ani şi la mai mare!!! „ Pentru că blogul e abia începutul…”

 

PS: El azi aniversează 3 ani, Eu – douăzeci şi …..:)

 

Ieri toată naţiunea Republicii Moldova aştepta rezultatul alegerii Preşedintelui. Şi nu oricare, ci unul pozitiv. 16 martie al anului 2012, după o perioadă de 917 zile de criză şi blocaj politic, va fi marcat, cu siguranţă, o pagină a istoriei statului tânăr. Va fi marcat ca o zi a victoriei a forţelor democratice şi pro-europene (AIE) asupra celor pro-ruseşti – PCRM. De facto avem un preşedinte ales legitim. De iure, rămâne să mai aşteptăm verdictul Curţii Constituţionale asupra legitimităţii. Dacă Curtea Constituţională va da „aviz pozitiv” alegerilor atunci Nicolae Timofti va intra în istorie ca cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova, predecesorii fiind Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Vladimir Voronin.

Acest rezultat a fost aşteptat nu numai în ţară dar şi înafară. Mai multe publicaţii de rang global au mediatizat masiv alegerea care a durat aproape 3 ani printre care Bloomberg, BBC News, NY Times.

Printre altele, alegerea preşedintelui a fost salutată imediat de către mai mulţi demnitari de stat şi ai organizaţiilor internaţionale ne aşteptând avizul juridic al alegerilor. Primul şi cel mai isteţ a fost Preşedintele României – Traian Băsescu – care l-a felicitat personal telefonic pe Preşedintele RM Nicolae Timofti. A urmat Preşedintele Ucrainei – Victor Ianucovici şi Prim-Ministrul Ungariei – Victor Orban. Aceştia deja iau făcut invitaţii oficiale în statele acestora. Mesaje de felicitări au trimis şi  Secretarul General al Consiliului Europei – Thorbjørn Jagland, Preşedintele Parlamentului European – Martin Schulz, Patriarhul Moscovei şi a Rusiei – Kirill. De altfel, ultimul mesaj, cel de „blagoslovire”, este unul interesant. Oare Rusia face „”curtoazie” noului Preşedinte de la Chişinău într-un mod „bojesc”?

Astfel, odată cu alegerea D-lui Nicolae Timofti în postul de Preşedinte al Republicii Moldova are loc finalul procesului de formare a tuturor instituţiilor de stat, iar AIE a consolidat şi mai mult cursul pro-european al ţării. Acum că avem mecanismul creat, AIE are toate frâiele pentru crearea şi implementarea politicilor de stat pe care şi le-a asumat – democratizarea statului, dezvoltarea şi consolidarea economiei, integrarea în UE. Iar Preşedintele N. Timofti ştiind că recent a devenit conducătorul suprem al unui stat sărac şi cu o economie slabă şi corupţie bine infiltrată la toate nivelele, are obligaţia morală de a deveni un mediator în soluţiile care vor fi propuse pentru rezolvarea problemelor existente. Timpul o va arăta dacă D-lui este capabil de astfel de realizări – să lase şi turma de oi întreagă  dar şi lupul sătul.

Acum e actuală ca niciodată întrebarea – Moldova a trecut de criza instituţională şi politică, dar va reuşi să treacă şi de problemele social-economice existente având un preşedinte „de compromis”? Răspunsul îl vom afla în următorii 4 ani.

TAG-uri: Alegeri Prezidentiale, Presedinte, Republica Moldova

România este valoroasă prin prisma numărului de tineri antreprenori şi a ideilor lor. Însă numărul incubatoarelor de afaceri care pun la dispoziţie resurse efective este mult prea mic. Pentalabbs, primul incubator privat de afaceri din Franţa şi ţările emergente, organizează un concurs de idei pentru antreprenorii români. Cred că proiectele propuse vor fi cu adevărat interesante şi premiul va merge la cel mai bun antreprenor cu cea mai bună idee. Nu căutăm doar o idee excelentă ci şi un antreprenor sau un grup de antreprenori cu iniţiativă, care să o poate susţine.

Ai o idee de afaceri în care crezi? Faci parte dintr-un start-up sau grup de antreprenori cu idei îndrăzneţe?
Pentalabbs & Pentalog oferă 20.000 de euro unui antreprenor care propune un proiect inovator în domeniul web şi/sau mobile. Proiectele acceptate trebuie să vină din sfera afacerilor online.
Câștigătorul va fi desemnat în bază următoarelor criterii:
  • ideea proiectului
  • modul de prezentare – interviu online cu autorii proiectului
Povesteşte despre proiectul tău aici. Completează formularul până pe 15 Mai 2012 şi arată de ce ar merita 20.000 de euro în cadrul unui program de incubare complet.
Ce înseamnă un program de incubare complet ?
Finanţare, expertiză, strategie, dezvoltarea unei soluţii, marketing virtual şi acces la reţele internaţionale, toate susţinute prin implicarea zilnică a echipei Pentalabbs.
Echipa Pentalabbs va analiza toate propunerile şi va desemna 3 proiecte finaliste. Reprezentanţii acestora vor avea oportunitatea să îşi prezinte proiectele în detaliu într-un interviu online sau faţă în faţă, în funcţie de situaţie. Pe baza interviurilor, o singură idee de afaceri va fi selectată pentru dezvoltare.

Pariurile sunt facute. Care din evenimente vor fi cele mai importante în 2012? Revoluţiile arabe din primăvară? Contra-revoluţia arabă, declanşată de saudiţi? Schimbarea regimului în Orientul Mijlociu? Alegerile prezidenţiale din Rusia, Franţa sau S.U.A.? Începutul unui nou Razboi Rece a S.U.A. împotriva Chinei? Pregătirea următorului atac asupra Iranului?

Toate aceste intrigi şi isterii însoţite de titluri de genul un nou Război Rece invită principalii actori globali pe tabla de şah pentru a-şi impune jocul (modelul) cu regulile şi strategiile sale. Aproape toate evenimentele  geopolitice moderne au la bază factorul resurselor naturale, în speţă cel energetic. Aşa că fixaţivă centurile de siguranţă pentru că a venit timpul pentru a face o cursă asupra „Marii table de şah” în contextul global actual pentru a înţelege cine va fi învingător în noua cursă declanşată.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă nu cred că au surprins pe nimeni pentru că, de facto, V. Putin nu a plecat de la conducerea Kremlinului, doar şi-a schimbat postul. În perioada 1999-2000, Putin a concentrat toată puterea în mâinele sale prin funcţia de Prim-ministru pe care o ocupa la momentul respectiv. În perioada 2000-2008, acesta a concentrat puterea în măinile Preşedintelui ca începând cu 2008 revenind în poziţia de Prim-ministru a rămas, în opinia societăţii, un lider carismatic atât în politica internă cât şi cea externă a Rusiei.

În septembrie 2011, V. Putin s-a lansat în campania electorală cu planul de creare a Uniunii Euroasiatice publicat în Izvestia – septembrie 2011, prin care “oferă elemente de creare a unei uniuni supranaţionale puternice cu persective de a deveni unul din polii lumii modern şi să joace un rol eficient în legătura dintre Europa şi zona economică dinamică din regiunea Asiatico-pacifică”. După opinia lui Ian Bremmer, V. Putin este considerat cel mai influent om din lume la momentul actual. Barack Obama poate să conducă un stat cu potenţial economic şi militar mai mare ca cel rusesc, Hu Jintao, preşedintele chinei, – o economie cu o rată de dezvoltare puternică, însă aceste state nu se pot pronunţa că au un lider global.

Acum că V. Putin se întoarce la şefia Kremlinului pentru următorii 6 ani, chiar poate 12 ani, proiectul de creare a Uniunii Euroasiatice – prin care se va crea o piaţă economică liberă, respectiv preţuri mai mici – va primi un nou impuls pentru realizarea acestuia. Politica externă a Rusiei va fi axată cu prioritate către statele din spaţiul CSI şi asta din cauza a 2 motive: 1. controlul energetic de gaze prin crearea unei Organizaţii mondiale a statelor cu resurse de gaze naturale similar cu OPEC (Rusia deţine 40% din rezervele de gaze naturale din lume, respectiv 25% – statele din Orientul Mijlociu); 2. Rusia va dori tot mai mult să limiteze influenţa militară a SUA în zona Europei de Est şi Asia Mijlocie/Caucazul de Nord (zonă importantă strategic pentru ambele părţi – dovada fiind războiul din Georgia – singurul stat stabil până în 2008 cel puţin, prin care se putea transporta gaze şi petrol din Asia centrală către occident). De altfel, în caz că Rusia nu va reuşi să realizeze proiectul euroasiatic, atunci Rusia va deveni un simplu stat “curtezan” al Europei sau un “ampendice” a resurselor naturale pentru China. Deci, Rusia altă cale nici nu prea are.

Tot mai mult în ultima perioadă Rusiei secolului 21-lea i se spune ca fiind  un stat “soft power”. Ce nu am spune, Rusia produce cea mai mare cantitate de petrol din lume şi are cele mai mari reserve de gaze naturale mondiale. Planul lui Putin e aparent simplu, de altfel: GAZPROM îşi asumă aprovizionarea cu resurse energetice toată Europa, astfel eliminând influenţa NATO din zonă. Planul conţine următoarele proiecte:

  1. North Stream” – gazoductul dublu cu o lungime de 1224 km şi costuri de aprox. 12 mlrd. de dolari, având tehnologii de ultimă generaţie şi cu respectarea normelor ecologice (o parte semnificativă a gazoductului trece pe sub Marea Baltică), ocolind astfel statele terţe ca Ucraina. Gazul va fi transportat către state ca: Germania, Franţa Danemarca, Olanda, Cehia, Belgia, Marea Britanie (55 mlrd. m3/an sau 10% din consumul UE). Consorţiul e condus de către ex-cancelarul Germaniei Gerhard Schroeder.
  2. South Stream” – acordurile pentru începerea construcţiei gazoductului au fost deja semnate între Rusia, pe de-o parte, şi Italia, Franţa, Germania, Austria, Turcia, Grecia. Acesta va traversa pe sub Marea Neagră şi va aproviziona partea de Sud a UE, trecând prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia.

North Stream-ul şi South Stream-ul a îngrijorat Washington-ul. Primul pentru că a schimbat radical configuraţia energetică europeană dar şi pentru că a consolidate puternic relaţiile economice ruso-germane. Al doilea pentru că South Stream practice deja a exclus proiectul Nabucco de pe agenda energetică prioritară a UE, caracterizându-se prin atractivitate mai mare, siguranţa aprovizionării dar şi a preţului mai scăzut. În rest, se duc doar bătălii geoeconomice şi geopolitice între actori.

După cum a punctat şi William Engdahl în cartea sa – Un secol de război: Politica englezo-americană a petrolului în Noua Ordine Mondială – South Stream şi North Stream sunt proiecte care sunt pregătite pentru a ieşi dincolo de graniţele securităţii energetice a lumii şi de a consolida o nouă putere dinamică chiar în inima Europei. Putin îşi propune o uniune euroasiatică care să aibă la bază o “structură economică şi valutară modernă”.

În ultima perioadă, Moscova insistă ca Packistanul să fie membru cu drepturi depline în Organizaţia de Cooperare de la Shanhai (OCS). Acelaşi lucru îşi doreşte China în privinţa Iran. OCS pentru China înseamnă beneficii economice şi o mai mare piaţă. Pentru Rusia – în primul rand, un bloc military puternic, care trebuie să aibă, ca scop primordial, identificarea unor soluţii fezabile pentru rezolvarea problemei regionale a Afganistanului, şi ca consecinţă retragerea bazelor militare americane din zonă.

Consider că Rusia are ca scop Integrarea Chinei şi a Asiei Centrale cu Asia de Sud şi statele din Golful Persic, unde OCS să prezinte un centru mondial de influenţe economice şi militare. Altminteri, OCS se vrea a fi o alternativă pe măsură la NATO şi FMI.

Toate aceste acţiuni au sens şi previziunile sunt formulate ca consecinţă a acţiunilor geopolitice şi geoeconomice a Rusiei din primul deceniu a secolului XXI-lea. Dacă se vor adeveri acestea, doar timpul o va arăta. Tu ce viziuni ai?

TAG-uri: Gazprom, Alegeri Prezidentiale din Rusia, V. Putin, Nord Stream, South Stream, Uniunea Euroasiatica

  De obicei, nu asist la orice eveniment de lansare a vreo unui proiect    chiar de anvergură majoră şi asta din cauza timpului limitat de care dispun în ultima perioadă. Însă, proiectul Ecou Românesc mi-a captat atenţia cu mult înainte de a fi afla data lansării. Mi-a captat atenţia prin zvonurile circulate prin cercurile restrânse ale organizaţiilor de basarabeni, prin mesajele „codate” care circulau prin mediile de socializare (în special, blogosfera şi Facebook).

Trebuie să recunosc că deşi ştiam ce urmează să se lanseze pe 6 martie 2012 la Palatul Parlamentului, sala Nicolae Iorga – un „început” renumit deja www.ecouromanesc.info cu slogan puternic „AICI RĂSUNĂ ROMÂNIMEA” reprezintă o agenţie media ce cuprinde un portal web de informare şi un radio online adresat în speţă românilor de pretutindeni – nu înţelesesem până la capăt care e scopul acestui proiect de anvergură.

Articolul editat de Sanda Cojocaru – fondatorul şi managerul de Comunicare a proiectului în care spune că „Ştiu că abia aşteptaţi să ajungeţi la sfârşitul acestui editorial ca să aflaţi adevărul despre Ecou Românesc: Cine sunt ăştia? Ce culoare politică au? Cine îi finanţează? De partea cui sunt? Ce vând? Ce ascund? Vor avea poze cu femei goale?” m-a dus în ceaţă şi mai mult. Am decis să merg şi să îmi potolesc din avalanşa de curiozitate care mă bântuia.

Lansarea a început cu tradiţionalele mulţumiri adresate de către organizatori către masele de musafiri şi invitaţi veniţi, printre care aş remarca pe Secretarul de Stat pentru românii de pretutindeni D-l Eugen Tomac, Preşedintele Fundaţiei Culturale Delta D-l Cornel Vişoianu, Deputatul pentru românii din afara graniţelor D-l Tudor Panţîru, Alpinista româncă D-ra Crina Coco Popescu – ni-a invitat la o excursie 100% românească pe crestele Carpaţilor (cred că au fost vreo 150 de persoane la număr), care erau la fel de curioşi ca mine. A urmat prezentarea proiectului în detaliu, scopul căruia este de a crea legături omniprezente cu românii din toată lumea cât şi cu mass-media din cadrul comunităţilor româneşti pentru a păstra identitatea culturală, lingvistică şi religioasă. Altminteri, un scop bine definit şi având un mesaj puternic.

Întrebarea este dacă România are nevoie de un asemenea proiect? În contextul actual al globalizării şi a trecutului istoric, prin care o semnificativă parte a românilor au rămas înafara graniţelor statului românesc actual cât şi a procesului de migrare masivă a românilor către statele din occident odată cu căderea blocului sovietic, consider că Guvernul de la Bucureşti trebuie să definească politici clare pentru semenii lor. Şi aici mă refer la politici coordonate de către Ministerul de Externe şi Departamentul Românilor de Pretutindeni. Pe de altă parte, prioritatea statului trebuie să fie stimularea societăţii pentru crearea şi dezvoltarea proiectelor gen Ecoul Românesc prin alocare de fonduri substanţiale. E timpul ca politica statului românesc să treacă la următorul nivel în apărarea naţiunii româneşti din afara graniţelor. Nu mai e suficient să aloci burse etnicilor români pentru a-şi cunoaşte cultura şi naţiunea. Generaţiile care studiază aici au nevoie de un imbold. Pe arena geopolitică se întâmplă o serie de schimbări majore – minoritatea etnicilor români ce locuiesc pe Valea Timocului, în urma negocierilor şi concesiilor obţinute a Bucureştiului prin care aceştia obţin privilegii şi drepturi semnificative, Serbia obţine statutul de candidat la aderarea Uniunii Europene; În urma alegerilor prezidenţiale din Rusia câştigător a ieşit V. Putin care nu odată a reiterat importanţa politicii externe prioritară pentru statele din fosta URSS în speţă pentru crearea Uniunii Euroasiatice, deci şi a Republicii Moldova (în care locuiesc aproximativ 3,4 lmn. etnici români) şi a Ucrainei (în jur de 400 mii). Va reuşi România să realizeze o politică corectă pentru etnicii români de pe malul stâng al Prutului şi din Bucovina de Nord? Va reuşi „Ursul românesc” de Tudor Gheorghe care răsuna la Radio online Ecoul Românesc să îl învingă pe cel „rusesc”? Rămâne de văzut.

Până atunci, am aflat că proiectul prin ambiţie vrea să aducă mai aproape de „românii” din statul românesc pe „românii” din jurul graniţelor şi din diasporă, să-i asculte şi să-i facă să se simtă din nou parte din acest neam. Îşi doresc să-i ajute să simtă cum e să vorbească şi să gândească româneşte, limba în care curge sângele strămoşilor lor. Aşa că „Deschide uşa să intre ROMÂNIMEA!” pe portalul de ştiri şi radioul online Ecoul Românesc.

Mai multe detalii pe: www.ecouromanesc.info

TAG-uri: Harta, Romania